Suntem o societate premodernă în care legăturile de sânge au prioritate în fața legilor și instituțiilor. Loialitatea e aproape exclusiv față de familie, clan și federația de clanuri.
Universitățile și spitalele sunt dominate de familii și chiar dinastii, administrația locală și instituțiile de forță (serviciile, poliția, armata, magistratura) sunt dominate de familii și rețele de familii, la fel și presa și economia, în întregul ei, e controlată în mare parte de familii.
Instituțiile nu sunt decât niște carcase fără semnificație, parazitate de clanuri și familii.
Înainte de a fi cetățean, funcționar, polițist, medic, spion, profesor sau judecător, ești fiu, tată, mamă, frate, văr, cumătru, naș, fin, cumnat.
Întreaga pătură de sus a societății, administrativă, politică și economică e formată din fii și fiice.
Ceea ce pare stat e o încrengătură de relații de rudenie. Ceea ce pare economie e doar un sistem de într-ajutorare familială, de la zilierii din agricultură până la miliardari.
P-ăla de pe litoral l-a făcut poliția scăpat că era fiul unui afacerist local, ăla cu gpl-ul de la Crevedia era fiul unui primar pesedist șamd.
Statul român și societatea românească nu sunt eșuate. Pur și simplu nu există. Trăim într-o comunitate cvasi-tribală, practic într-o rețea de cumetri și cumetre.
Photo by Dinis Bazgutdinov on Unsplash