Eșecul noului PNL și noului USR
Teama de negociere, comunicarea leneș-bombastică și visările maximaliste
Photo by Nick Fewings on Unsplash
Fuziunile nu funcționează fiindcă oamenii nu sunt cartofi, să-i muți dintr-un sac în altul. Fiindcă așa e în politică, 12+17= 14.
La alegerile din 2008 PNL și PDL au luat împreună 51%. După fuziunea din 2014, noul partid a luat între 21% și 27%.
Nici fuziunea dintre USR și PLUS nu a mutat alegătorii din două borcane într-o singură oală. Bine, fuziunea dintre USR și PLUS a fost un eșec total. Măcar pedeliștii și peneliștii s-au înțeles până la urmă, iar noul PNL e funcțional.
Când PNL și PDL au fuzionat, o bună parte din alegătorii urbani ai PDL, majoritatea băsiști, s-au simțit nereprezentați. PMP n-a reușit să capteze decât nucleul dur al ălora mai tralala, însă mulți alții au rămas fără de partid. Așa s-a născut isteria guvernului Cioloș. Foștii votanți ai lui Băsescu/PDL/PNȚcd/CDR/Alianța Civică și-au găsit un nou guru pe care să-l umple de bale și proiecții sexuale. Ba unii au mers direct spre USR, nu au mai trecut și prin patul lui Dacian. N-a mai contat că USR venea din creasta lui Nicușor și gruparea de festivalieri pre-Untold (happeningurile Roșia Montană și Hala Matache au fost precursoarele tuturor festivalurilor de pe insulă sau din centrul Clujului), foștii votanți Băsescu/PDL/Alianța Civică au sărit cu ștampila și așteptările și visurile umede pe noul partid. Astfel, noul PNL, în loc să se ducă la 40-50%, s-a dus la 20-25%.
Eșecul fuziunii dintre USR și PLUS a fost și mai clar. Nu doar că noul partid a scăzut dramatic în sondaje, dar fuziunea a fost practic anulată odată cu plecarea din partid a majorității celor de la PLUS. USR-ului îi lipsește cultura negocierii și totul în cartierul userist se bazează pe fantezii macho adolescentine, pe bullying, anilhilare și, finalmente, pe autodistrugere.
Fiecare astfel de unificare, fuziune, coagulare lasă nereprezentată câte o halcă din corpul electoral, care e preluată apoi de noi partide sau grupări rupte din vechile partide.
Prin fuziune se creează tensiuni și conflicte interne, se pierd poziții și întregi grupări din noul partid sunt demotivate. Chiar dacă noul partid supraviețuiește unor astfel de tensiuni și conflicte (așa cum s-a întâmplat cu noul PNL și nu s-a întâmplat cu USR PLUS), scorul electoral nu e echivalent cu suma scorurilor partidelor componente și rămâne undeva în zona partidului celui mai mare, probabil cu vreo 2-3 procente în plus, în scenariul optimist.
Fuziunile și federațiile de partide își au rostul în sistemele de vot majoritariste, cum sunt cele din USA și UK. Partidul Republican și Partidul Democrat din USA sunt, în fapt, federații de partide și grupări politice, care merg împreună obligate de sistemul electoral.
La noi, sistemul de vot proporțional încurajează diversitatea electorală, cultura negocierii și coalițiile conjuncturale.
Loc pentru noi partide e suficient, în condițiile în care USR a rămas doar o variantă mai pură ideologic a PNL și se va stabiliza electoral probabil undeva la sub 10%, REPER însuși e o formă de visare tehnocrată, cu un lider deja fumat, PNL e un partid de primari și administrație rurală, care supraviețuiește politic datorită sistemului de vot pentru primari, iar PSD nu mai e farul populismului antieuropean și rebeliunii ”precarilor”, loc pentru noi partide e suficient.
Și totuși, de unde această apetență pentru fuziuni și partide-mamut, deși sistemul nostru electoral încurajează diversitatea, partidele medii și mici, alianțele și coalițiile? Din teama de negociere. Alianțele și coalițiile presupun negocieri continue, cedări și compromisuri frecvente. Iar absența unei adevărate culturi a negocierii transformă aceste alianțe și coaliții în aventuri extrem de obositoare pentru politicienii români. CDR a fost un eșec, la fel și Alianța DA, la fel și USL și alianța dintre USR și PNL. În același timp, stilistica electorală bombastic-maximalistă, îi aduce pe liderii politici de la noi în situația de a promite victorii totale la alegeri și a de exclude alianțele cu celelalte partide. S-a ajuns astfel la situații hilare, în care Cătălin Drulă promite victoria totală în 2024 de la înălțimea celor 7-10 procente ale USR. Să nu uităm că partidele de la noi se laudă cu refuzul înscris în statut de a nu intra în coaliție cu un partid sau altul.
Notă: Am făcut și broadcast list de WhatsApp și canal de Telegram. Nu știu exact cât și cum o să le folosesc. Vor fi valabile exclusiv pentru paid subscribers.