Photo by david henrichs on Unsplash
”Dacă noi suntem atât de anti-Ucraina, îți dai seama cum e poporul prost?”
Sunt convins că așa gândește întreaga elită politică, militară, diplomatică și de informații de la noi. De aici și comunicarea dezastruoasă din ultimele 19 luni. Opinia publică de la noi e una dintre cele mai anti-Ucraina din Europa. Autoritățile nu au făcut nimic pentru a preveni acest lucru, ba dimpotrivă. Din două motive:
Elitele noastre, așa cum ziceam, sunt, în general, anti-Ucraina. Din rațiuni de naționalism și mentalitate clădită pe manualul de de istorie de clasa a V a și ideologia legionar-ceaușistă și din rațiuni pragmatice: elitele noastre văd în Ucraina un competitor economic și strategic și se tem că o Ucraină integrată în blocul occidental va lăsa România în umbră. Ce-i drept, având în vedere incompetența de la vârful și din administrația statului român, fie că vorbim de politic, diplomație, armată sau servicii de informații, nici nu e greu să rămânem de căruță.
Incompetență pură. Statul român e așa de parazitat de clanurile de fii, cumnați, fiice, nași, fini, nepoți, veri, amante și amanți și de rețelele de parazitare politică încât instituțiile sunt practic nefuncționale, așa cum constatăm zi de zi, ultima oară chiar zilele trecute, când cu dronele rusești.
Astfel, am ajuns în situația în care drona rusească e găsită de un primar de comună plecat la pas cu toiagul prin pădure ca Prâslea cel Voinic. Unde e armata română? Unde e faimoasa competență a serviciilor noastre de informații?
Dacă nu e incompetență, atunci înseamnă că autoritățile știau că mai pică drone rusești doborâte de antiaeriana ucraineană, dar preferau să tacă.
Și aici cred că e frica de AUR. Dacă, la nivel de percepție publică, suntem în stare de război cu Rusia și bucăți de drone sau rachete rusești cad pe teritoriul României, în condițiile în care opinia publică din România e una dintre cele mai anti-Ucraina din Europa, AUR poate beneficia de un val de teamă și revoltă.
Nu suntem Polonia, unde au murit doi țărani loviți de o rachetă antiaeriană ucraineană care a căzut pe teritoriul polonez. Opinia publică poloneză e feroce anti-Rusia și pro-Ucraina. La noi orice poate fi perceput drept extindere a războiului în România, fie și prin bucăți de drone căzute aici, poate duce la un val de emoție populară anti-război, anti-Ucraina și chiar anti-NATO.
Numai că în 2023 nu mai poți controla informația, în condițiile în care toată lumea are smartfoane cu care poate înregistra, există sateliți și tot felul de grupuri specializate în OSINT. Nu e suficient ca doi funcționari care sunt rude între ei să zică ”ssst, nu e nicio dronă”. Nu mai suntem în 1992.
AUR răspunde unei nevoi reale: nevoia de atenție a unei pături a societății nebăgată în seamă timp de decenii
De 30 de ani dreapta trăiește din wishful thinking, minciuni comode și scuze penibile: poporul e de vină, antreprenorii și IT-iștii nu vin la vot (celebra teorie a poporului ideal care ne poate salva), glumițele vulgare și găleata de zahăr și ulei câștigă alegerile etc
Ultima minciună comodă, pe cale de a deveni scuză penibilă, e asta: PSD cultivă și crește AUR, fiindcă are nevoie de el.
Asta după ce dreapta a tot susținut că AUR și PSD împart același electorat: primitivii, medievalii, săracii, bețivii, analfabeții, asistații, nespălații, pomanagiii etc
Dacă cele două împart același electorat, orice creștere a AUR se face în detrimentul PSD și ar trebui să determine o scădere a PSD. De ce ar cultiva PSD un partid care îi fură electoratul?
Pe de altă parte, PSD nu e în stare să se cultive și crească pe sine, darămite să cultive și crească alt partid.
În comunicare AUR e în era TikTok în timp ce PSD și PNL sunt în era Cristoiu invitat în platou. Cum ar putea PSD să cultive un iPad când el e la tăblița cu ceară?
Toată suflarea intelighenției dreptei cu ștaif, toți intelectualii, deștepții cu patalamale pe bune, toți citiții, toți antreprenorii, tot IT-ul și toată industria advertisingului, tot high life-ul românesc abia e în stare să susțină 2 partide de 12% împreună, USR și Reper (acum 11,8% USR - 0,2% Reper, de la 9% USR - 3% Reper).
În același timp, prostimea de la PSD, Marcel cu bac tardiv și cei din conducerea PSD, analfabeții ăia cu 7 clase și vocabular de copii de 6 ani, toate țintele fotoșoapelor bulei deștepte reușesc să țină 2 partide de peste 50% împreună, PSD și AUR.
Mie îmi pare mai degrabă că AUR răspunde unei nevoi reale a societății românești și umple un gol lăsat de aroganța celorlalte partide și a noilor elite.
Așa cum lumea bună din PNL și USR vrea să elimine păcănelele din centru la periferie, fiindcă, nu-i așa, la periferie nu trăiesc oameni care să conteze, tot așa lumea bună a reușit să mute și politica relevantă dinspre PNL și USR (Reper, Plus etc) spre AUR.
AUR e cultivat, fără intenție, de aroganța și totala inadecvare a PSD-PNL-USR-ETC.
La cum arată sondajele, AUR ia mai degrabă votanți de la PNL și USR. Iar cei mai mulți parlamentari i-a luat de la USR. Tot PSD i-a cultivat și pe respectivii?
Mă rog, nu e primul mit tembel care prinde. Mai era și ăla cu PNȚcd care a dispărut fiindcă a fost infiltrat. Asta poate susține cineva care nu știe politica anilor 90 și n-a cunoscut țărăniști. PNTcd a dispărut fiindcă țărăniștii erau proști, paranoici, agresivi, extremiști, isterici, senili foarte mulți, resentimentari și nu știu dacă am zis proști.
Cosette Chichirău își face partid interzis sărakilor
”Cosette Chichirău face un nou partid. Am ascultat-o cu atenție. Și cu speranță. Până m-a pierdut cu condiția ei pentru participarea pe listele electorale: locul 1 la criterii: să fi câștigat foarte bine în mediul privat înainte să candidezi.” (Mihaela Miroiu)
Mai exact, ca să candidezi trebuie să îndeplinești două condiții cumulative: să te cheme Cosette și Chichirău.
Rodriguez - ‘Cause
'Cause I lost my job two weeks before Christmas
And I talked to Jesus at The Sewer
And the Pope said it was none of his God-damned business
While the rain drank champagne
My Estonian Archangel came and got me wasted
'Cause the sweetest kiss I ever got is the one I've never tasted
Oh but they'll take their bonus pay to Molly McDonald
Neon ladies, beauty is that which obeys, is bought or borrowed
'Cause my heart's become a crooked hotel full of rumours
But it's I who pays the rent for these fingered-face out-of-tuners
And I make 16 solid half hour friendships every evening
'Cause your queen of hearts who is half a stone
And likes to laugh alone is always threatening you with leaving
Oh, but they play those token games on Willy Thompson
And give a medal to replace the son of Mrs. Annie Johnson
'Cause they told me everybody's got to pay their dues
And I explained that I had overpaid them
So overdued I went to the company store
And the clerk there said that they had just been invaded
So I set sail in a teardrop and escaped beneath the doorsill
'Cause the smell of her perfume echoes in my head still
'Cause I see my people trying to drown the sun
In weekends of whiskey sours
'Cause how many times can you wake up in this comic book
And plant flowers?
Salut! În interviul de aseară de la Prima News nu a fost suficient timp să explic criteriile, dar am făcut acum o postare pe FB și las textul și aici. Nu este vorba de excluderea săracilor, ci despre o grilă de criterii prin care să ne asigurăm că ajung în funcții înalte oameni decenți și capabili.
Ne plângem că Parlamentul și Guvernul sunt pline de proști, impostori și ticăloși, dar nu vrem să avem o discuție onestă despre cum să reparăm. Și anume: cum arată oamenii care se califică pentru cele mai importante funcții în stat (parlamentari, miniștri)? Ce criterii ar trebui să îndeplinească, separat sau cumulat, ca să putem spera de la ei că pot conduce țara? (Nu înseamnă că dacă îndeplinesc criteriile vor face performanță, dar măcar există o speranță.) Eu am enunțat trei categorii de criterii: financiare, profesionale și politice. Nu toate trebuie îndeplinite simultan, dar per total trebuie să existe un punctaj bun. Explic mai jos la ce mă refer.
Criteriile financiare: simplu spus, câți bani ai făcut la viața ta și, mai important, din ce? Nu este vorba despre câți bani AI, ci despre câți AI FĂCUT și dacă funcția politică te motivează financiar. Adică dacă ești moștenitorul unei averi colosale, dar toată viața ai spart semințe, nu te califici. Dacă ai făcut bani făcând niște chestii profund imorale, iar nu ne interesează. Dacă după ce ajungi în funcție, ești mai interesat de menținerea în funcție (din motive financiare, pentru că ai ajuns de la un salariu de 4.000 lei la unul de 10.000 lei plus banii biroului parlamentar sau mai știu eu ce protocol) decât de reprezentarea poporului, avem o problemă. De ce avem o problemă? Pentru că îți vei cheltui 90% din energie să nenorocești competitorii din partid (oameni valoroși care pot conduce țara) ca să mai rămâi încă un mandat sau două-trei, și nu va mai rămâne nimic pentru reprezentarea oamenilor, pentru proiecte și soluții și format echipe și dezvoltat organizația. Voi mai scrie pe larg despre ce fac cei care vor neapărat să rămână în funcții - la ce compromisuri sunt dispuși, atât în interiorul propriului partid cât și în relația cu alte partide și cât de devastator este asta pentru România. Când ești independent financiar, nu faci prostiile pe care ți le dictează partidul, șeful partidului sau altcineva care îți poate oferi avantaje materiale.
Bun, dacă n-ai făcut bani, ești descalificat? Nu. Ajungem la criteriile profesionale. Poate că ai petrecut 10-20 ani apărând cu toată ființa o cauză nobilă - copii bolnavi de cancer, orfani, persoane cu dizabilități, minorități etc. Cum e Emanuel Ungureanu, care toată viața a fost asistent social și profesor și care a luptat și în viața privată și în politică pentru copii cu boli grave, unii în fază terminală. Sau cum e Nicușor Dan, care a luptat mulți ani pentru urbanismul din București. Dau aceste exemple de oameni care sunt în politică de 7+ ani și pe care nimeni nu-i poate bănui de oportunism. Dar ca ei sunt nenumărați alții, oameni cu o inimă mare, care ar trebui să intre în politică ca să continue lupta pentru cauza lor nobilă. Cum sunt Oana Gheorghiu și Carmen Uscata de la Dăruiește Viață (#NoiFacemUnSpital). Cum e Valeriu Nicolae, care muncește neobosit pentru copiii romi și nu numai. Drama este că mulți dintre oamenii buni profesional nu vor să intre în politică - trebuie convinși de un partid care le garantează că nu vor fi umiliți de "politica de partid". Aceștia sunt oameni pe care îi admir - a nu se înțelege că am avut vreo conversație cu ei.
Poate că ai fost toată viața profesor, la orice nivel de școlarizare, și te-ai dedicat elevilor sau studenților. Excelent! Bifezi criteriile profesionale. Din punct de vedere profesional, căutăm oameni dedicați, care odată ajunși în politică, continuă să facă ce făceau ei bine în viața privată. Important este să nu fi fost un terchea berchea și să ajungi ministru “pe linie de partid”.
Și acum ajungem și la criteriile politice, care țin de cultură politică, politici publice și comunicare. Poți să deschizi gura și să fii coerent? Poți să explici altor oameni ce măsuri vrei să iei? Ești capabil să argumentezi o politică publică? Înțelegi că lucrurile costă bani, chiar dacă sunt bani publici? Știi să pui în balanță interesele divergente ale diverselor grupuri sociale? Poate că nu bifezi la discurs, pentru că ești introvertit, dar ești un foarte bun analist. Poate că nu ai un doctorat în politici publice, dar ești un comunicator înflăcărat și un magnet pentru oameni. Oricine ai fi, dacă ai demonstrat că îți pasă de alții și ești competent în a conduce, că nu ești un oportunist, un terchea berchea, o lichea, atunci vrem să vorbim cu tine.
Despre asta sunt criteriile noului partid. Despre a propulsa oameni competenți, morali și determinați în funcții politice înalte. Pentru că efectiv nu ai cum altfel să repari România. Avem timp în următorul an să discutăm pe larg despre selecția candidaților. Episodul următor va fi despre limitele de mandate.
https://www.facebook.com/CosetteChichirauUSR/posts/pfbid0kZFMjA7yaWQNfS9vznnsH3YgWPTEo82aJP22skh29iTehNEmq2RNvMUSB2F5ToWHl