Ce ne aduce 2023
Rocada guvernamentală, Schengen, criza economică, partidele înainte de anul electoral
Temele anului
Rocada guvernamentală, Schengen, criza energetică și economică, războiul din Ucraina și pregătirile pentru alegerile din 2024 vor fi temele centrale ale anului, evident, dacă nu apare ceva nou, neprevăzut, așa cum a fost pandemia în 2020 și războiul din Ucraina în 2022 (a fost o surpriză pentru toată lumea, mai puțin pentru CIA).
Rocada guvernamentală
2023 ne va aduce un nou premier, fie că PSD și PNL rămân în coaliție și fac rocada promisă, cu Marcel Ciolacu premier, fie că se ceartă și guvernul cade.
Nu cred că PNL și PSD vor rupe coaliția. Nu au motive suficient de puternice să o facă. În schimb, sunt mai multe argumente pentru continuarea actualei configurații politice la putere: e nevoie de stabilitate politică în contextul războiului din Ucraina, crizei economice și energetice, și, mai ales, în contextul unei posibile decizii europene privind aderarea la Schengen. În același timp, nici PSD și nici PNL nu sunt dispuse să plece de la borcanul cu miere numit PNRR.
Nicolae Ciucă
Rămâne de văzut dacă va rămâne în fruntea PNL și relevant politic după ce va pierde funcția de premier. Nu are un profil politic bine conturat, nu e bun comunicator și aducător de popularitate și voturi, nu e un vechi sforar și organizator de partid cu puternică bază de putere în PNL. E dependent exclusiv de Klaus Iohannis și circumstanțele politice. Dacă am fi în fotbal, am zice că depinde de rezultatele celorlalte meciuri. Ar putea rămâne în fruntea PNL pentru a gestiona și deconta pierderea funcției de premier, până când se conturează și sunt pregătite de luptă taberele din partid.
Cât timp a fost premier nu a suferit vreo criză majoră de imagine în fruntea guvernului, dar nici nu și-a conturat un profil politic și nu a crescut semnificativ în popularitate. Rămâne în continuare un personaj ”low energy” și asta nu-l ajută deloc în competiția pentru șefia PNL și pentru candidatura la prezidențiale.
Va rămâne Nicolae Ciucă în guvern și după ce nu va mai fi premier? Cel mai probabil nu. PNL va dori să evite situația în care președintele său e subordonat președintelui PSD. Dacă va rezista coaliția PSD-PNL-UDMR și se va face rocada în mai, Nicolae Ciucă aproape sigur va primi funcția de președinte al Senatului. În acest moment, președinte interimar e Alina Gorghiu și, probabil, motivul pentru care nu s-au făcut alegeri pentru un nou președinte e tocmai acesta: funcția e pregătită pentru Nicolae Ciucă după ce pleacă din fruntea guvernului. Dealtfel, după rocadă vor fi alegeri pentru președinția ambelor camere, în condițiile în care Marcel Ciolacu va fi premier și deci va renunța la funcția de președinte al Camerei.
Marcel Ciolacu
Își consolidează poziția în fruntea PSD și, dacă are un mandat decent de premier, ar putea spera chiar la o candidatură la prezidențiale. Șefia guvernului oferă putere, bani din pix și foarte multă vizibilitate. În ce măsură vizibilitatea e pozitivă sau negativă depinde de cât de bun comunicator e premierul și, evident, de contextul economic. Lui Nicolae Ciucă, de exemplu, pare să nu-i fi folosit vizibilitatea oferită de funcția de premier.
Schengen
Admiterea în Schengen poate fi privită și prin prisma competiției dintre PSD și PNL. În prima jumătate a anului președinția Consiliului Uniunii Europene va fi deținută de Suedia, iar în a doua parte a anului de Spania, stat în care la guvernare se află stânga, socialiștii colegi de PES cu PSD. În prima parte a anului premier va fi Nicolae Ciucă, iar în a doua parte, Marcel Ciolacu. O posibilă decizie de admitere în a doua parte a anului, sub președinția socialiștilor spanioli, i-ar da un boost lui Marcel Ciolacu și l-ar ajuta să-și creeze imaginea unui adevărat om de stat, cu relații în Europa și capabil să stea la masă și să negocieze cu liderii europeni, imagine atât de necesară pentru conturarea profilului prezidențial. Astfel, nu e exclus să vedem sub prim ministeriatul lui Ciolacu tot felul de fricțiuni și conflicte mai mult sau mai puțin deschise între acesta și președintele Klaus Iohannis, mai ales pe teme de politică externă.
Partidele
AUR este principalul beneficiar al unei posibile crizei politice, unui nou eșec în privința admiterii în Schengen și al crizei nivelului de trai. Iar autorii crizei politice, în acest caz, PSD și PNL, dacă rup coaliția, vor deconta efectele politice și economice ale acestei crize. Partidele de la guvernare vor deconta și o criză a nivelului de trai scăpată de sub control și o posibilă nouă înfrângere pe tema Schengen.
PSD ar putea beneficia de pe urma ascensiunii AUR, dacă o astfel de ascensiune nu s-ar face în detrimentul scorului său electoral. Un AUR puternic, care ar putea trimite chiar un candidat în finala prezidențială, așa cum s-a întâmplat cu PRM în 2000, ar strânge partidele și societatea în jurul PSD și al candidatului său. La fel ca pe vremea guvernului Năstase, PSD ar putea guverna minoritar împreună cu UDMR și cu susținerea PNL, dar și cu susținerea punctuală a AUR pe anumite legi. Însă, pentru PSD există riscul ca în 2023 și 2024 să piardă în favoarea AUR o parte din electoratul său, cel mai vulnerabil.
Nu doar PSD se află în această situație. Și PNL și USR riscă să piardă voturi în favoarea AUR, mai ales în diaspora, dar și în zona ”indignaților” și celor care vor să vadă proteste, revoltă, performance.
USR nu mai are scuza Cioloș și a opoziției interne, de aceea anul ăsta trebuie să-și intre în ritm și să livreze creșterea electorală pe care o tot promite. Dacă nu reușește, stagnarea aduce demobilizare și s-ar putea transforma în prăbușire electorală în 2024. Dacă reușește să crească, se poate profila în principala alternativă la coaliția PSD-PNL și are șansa de a-și remobiliza electoratul. Fără un trend clar ascendent în sondaje de-a lungul anului, USR riscă să-și demobilizeze nu doar susținătorii, dar și să piardă primari, consilieri locali și chiar parlamentari în favoarea PNL, cel mai probabil.
Prezidențiabilii
Dacă la PSD, Marcel Ciolacu are cele mai mari șanse, nu doar de a fi candidatul partidului, ci și de rupe blestemul prezidențial post-Iliescu, la PNL situația nu e deloc clară. Nicolae Ciucă nu dă semne că ar decola politic și că s-ar putea transforma într-un politician cu oareșce popularitate și cu șanse în alegerile prezidențiale. Pierderea funcției de premier l-ar putea lăsa pe Ciucă și fără șefia PNL și l-ar scoate complet din orice discuție despre prezidențialele din 2024. Boc, Bolojan sau Rareș Bogdan, poate, forțând nota, chiar și Bode, ar putea fi variante pentru candidatura la prezidențiale din partea PNL dacă Nicolae Ciucă cade în irelevanță politică. Nu e deloc exclus ca pe final de pre-campanie, în 2024, să apară și candidatul-salvator, în funcție de sondaje, așa cum s-a întâmplat în 2004 cu Băsescu și în 2014 cu Iohannis. În 2024 ar putea fi chemat, ca Rambo din retirement, Boc sau Rareș Bogdan, poate chiar Bolojan. Probabil în adâncul creierului fiecărui penelist stă scris Boc președinte. Mai puțin în adâncul creierului lui Boc, se pare și se zice.
Cioloș e în afara oricărei discuții, iar USR nu contează în ecuația prezidențială fără o creștere spectaculoasă în 2023, până în jurul a 20%. Cel mai probabil, candidatul USR va fi Cătălin Drulă - deși momentan e sub scorul partidului, adică foarte jos. Șanse de a intra în turul 2 are foarte puține. Cătălin Drulă pare un inginer afon pe care USR-ul l-a trimis la Vocea României să cânte operă. Încă nu și-a internalizat propriul discurs, care sună destul de mecanic și lifeless. E adevărat că nici nu-l avantajează discursul bombastic pe care îl folosește de câteva luni.
Simion nu e Vadim și nu cred că are șanse foarte mari de a prinde turul 2 în 2024. În ciuda oportunităților - pandemia, restricțiile, criza energetică - Simion nu s-a transformat într-un lider popular. Are energie și e activ, dar e nesărat. Îi lipsește prezența electrizantă a lui Băsescu sau Vadim pentru a fi un campaigner de succes la prezidențiale. Vadim va fi memă și peste 10 ani, Simion e doar un invaziv insistent până la plictiseală.